Biserica Sfantul Gheorghe

Biserica Domneasca "Sfântul Gheorghe" a fost ctitorita în anul 1656 de catre Constantin Serban Basarab si sotia sa Doamna Balasa. Pâna în anul 1746 nu apar atestari documentare despre biserica. În 1746 apar câteva însemnari lasate de Neofit, mitropolitul Ungro-Vlahiei, care se porneste într-o lunga calatorie în Muntenia. Scrierile sale au fost publicate în Jurnalul Bisericii Ortodoxe Române în 1876 si de aici trecute în "Sinodicul Bisericii Sfântul Gheorghe" din acelasi an, o condica ce aduna: istoric, ctitori, înzestratori, binefacatori, reparatii etc.
  Alegerea caramizii în detrimentul pietrei confera exteriorului impresia vechilor asezaminte muntenesti din veacul al XV-lea si al-XVI-lea. Biserica este ridicata în veacul al XVII-lea si în afara de insusirile artei acestei epoci (în forma de trefla), are în plus monumentalitatea, adica proportia neobisnuita acelor vremuri.
  Observând cu atentie, Biserica "Sfântul Gheorghe" e compusa din 3 parti diferite: altarul cu naosul sunt mentinute în forma originala, nartexul (pronaosul) se poate sa fi fost adaugat ulterior celorlalte doua. Partile sunt diferite nu numai prin decorul exterior (arcade si brâuri), dar si prin însasi edificiul, deoarece nartexul este mult mai ridicat decât restul cladirii.În 1848 a ars acoperisul de sindrils si amvonul bisericii, clopotele fiind afectate; restul a fost salvat.
  Dupa 1848, Biserica "Sfântul Gheorghe" este supusa unor lucrari de restaurare. Ea primeste acoperis de tabla, dar, în locul turlelor mici se pune turla cea mare de la Apus si pridvorul deschis. Cei 37 de metri ai turlei confera un aspect impunator bisericii.

Este cea mai cunoscuta biserica medievala din Pitesti, aflata în centrul orasului în Piata Vasile Milea.